n-am avut nicio indoiala

timp de 1 an 2 luni si 15 zile
ca sunt mama perfecta pentru alex. eram conectata in permanenta la el, la starile lui de spirit, la dorintele lui. stiam ce vrea, stiam cum si cand trebuie sa reactionez si o faceam brici. relatia cu fiul meu era perfecta si mai ales perfect bilaterala.

si s-a nascut vlad
si aseara m-a lovit criza de mama care nu e (suficient de) buna pentru copiii ei. pentru ca l-am lasat 40 de minute pe vlad nemancat, ca sa pot finaliza procedura de somn a lui alex. si m-am simtit vinovata ca nu am reusit sa gasesc calea si nu am facut alegerea corecta pentru ca niciunul dintre copiii mei sa nu sufere, sa nu se simta neglijat / parasit / dat la o parte.

si am intrat in criza. ca nu ma descurc si ca nu sunt in stare sa fiu o mama buna pentru niciunul dintre copii - cu alex nu petrec suficient timp (exclusiv dedicat lui, asa cum faceam inainte de a-l avea pe vlad), iar pe vlad tocmai l-am lasat nemancat ca sa-i satisfac nevoile lui alex.

si plang de disperare si probabil o sa o mai fac pana gasesc o cale de impacare, cu mine, cu ei, cu situatia, cu viata mea de acum inainte

Joia trecuta

la ora asta (17:37) luasem deja decizia sa nasc. Inca te aveam in burtica si poate ca plecam de la cabinetul medicului, unde pe trecerea de pietoni tatal tau grabit ma tragea de o mana si in acelasi timp imi spunea sa nu ma grabesc.. sau poate ca deja ajunsesem la spital, asteptam sa intru la camera de garda sa fiu consultata si internata.. sau poate eram deja la garderoba, ma schimbam in camasa de noapte roz.. dar un lucru e sigur, inca te aveam in burtica si urma sa te mai am doar pentru cateva ore, pana la 00:45

puiul meu, ai avut o nastere rapida si mult mai usoara ca a fratelui tau. ai iesit dupa ce am impins de 3 ori mai serios, si chiar daca ai avut dubla circulara, nu ai suferit nicio secunda. ai iesit frumos si repede, medicii au lasat cordonul dintre noi inca 1 minut, pana nu a mai pulsat. apoi l-au taiat si asistentele te-au luat sa te curete un pic. ai tipat, dar nu foarte tare, cat sa se stie ca stii sa respiri singur - primul semn de independenta fata de mama ta. mi s-a parut ca erai atat de frumos, ca asa i-am si scris tatalui tau in mesaj, ca esti frumusel foc. tatal tau era acasa, dormea, impreuna cu fratele tau mai mare, Alexandru

procesul nasterii a fost acompaniat de medicamente, multe medicamente :). oxiton ca sa-mi provoace contractiile si sa te nasc, xilina si nospa in uter ca sa se dilate colul mai repede, mialgin ca sa nu mai simt durerile (n-a functionat, m-a luat de cap, dar durerile erau la fel de intense.. ar fi trebuit sa stiu de la nasterea fratelui tau) si la final, peridurala. care peridurala de data asta a fost sfanta, mi-a luat durerile, am simtit doar presiunea capului tau pe colul meu uterin. si am impins :).

in noaptea asta tu faci o saptamana si pot sa-ti spun ca esti cuminte, ca dormi linistit, uneori chiar si 3 ore legate, ca esti tolerant si plangi doar cand nu mai poti de foame / sete / singuratate. stai chiar si 20 de minute singurel si te uiti in zare cu ochisorii inca tulburi, si dai din manute si picioruse, iti pregatesti muschii pentru marea descoperire a lumii. esti dulce si mic, si daca iti vorbesc te linistesti si ma asculti atent. la baie iti place si stai cuminte in apa, te superi doar cand te scot din apa

fratele tau este extrem de curios in legatura cu tine, cum esti prin apropiere, cum incearca sa te atinga, sa te mangaie, sa te descopere. te place foarte tare si ar sta in permanenta in preajma ta sa te descopere. i-am explicat ca esti al nostru si ca esti fratele lui si e vesel si fericit. o sa va jucati impreuna

o fi de la sarcina, o fi de-adevaratelea.. dar e cald, nene! cea mai mare dorinta nu mai e nici macar sa nasc, ci sa-mi smulg piela de pe mine, poate mi-o fi un pic mai racoare..

in rest, nicio noutate, copilul meu se simte bine in uterul ma'sii si sta acolo. eu tot consult horoscoapele cu personalitatea copilului in functie de ziua nasterii, si el tot imi trage clapa :))

dar n-as putea sa ma plang, mi-am pus cat de cat lucrurile la punct, a se citi drumurile la casmb, afp 4 si 6, ing, protectia copilului, notariat, alpha bank etc etc
azi am depus dosarul pentru alocatia lui alex - 12 iunie, da? ei bine, banii vor sosi dupa 20 august.. tara asta e in totalitate o gluma proasta..

alex e bine, mananca bine, doarme bine, creste foarte frumos. pe zi ce trece ma uimeste copilul asta cat de minunat poate sa fie, si frumos, si destept, si cum se catzara, si cat de repede invata diverse lucruri, si cum intelege tot ce-i spui.. e o minune si il iubesc la nemurire, inainte sa-l am nu mi-as fi imaginat in veci ca pot iubi atat de intens si de liber
si nu, nicio femeie nu-l va iubi vreodata asa cum il iubesc eu :D

saptamana in care

am cumparat un apartament (luni), am vandut o masina - ma rog, am facut actele (joi) si am inchiriat apartamentul (vineri)
dar n-am nascut un copil :D
asta a fost saptamana trecuta, bravo mie, m-am descurcat foarte bine, sunt mandra ca am reusit cu toate, mai ales in stadiul avansat de graviditate in care ma aflu

iar daca e sa vorbim de stadiu de graviditate, ei bine, azi fac 40 de saptamani batute pe muchie. Si nu, noul pui de om nu doreste sa ma cunoasca altfel decat pe dinauntru
nu-i nimic, il mai las o saptamana sa se bucure de lichidul amiotic si de hrana venita prin cordonul ombilical si de toate celelalte beneficii ale statului in uterul mamei

ma simt mare si grea, si ma misc greu si ma dor toate organele interne cand incerc sa ma intorc de pe o parte pe alta. Dar am un tonus bun, ma simt bine eu cu mine si cu Alex si cu bebelusul din burta. Azi e o zi buna :)